anul meu 2021
Nu sunt un om al bilanțurilor. Nu mi s-a întâmplat încă niciodată pană acum să iau un pix şi-o foaie de hârtie şi să aștern la liniuță ceea ce a fost bine sau nu, ceea ce am reușit sau ceea ce va urma. Nu-mi place să-mi împart viața în coloane, în reușite şi eșecuri. Se zice, însă, că e un exercițiu bun să-ti faci din când în când socoteala, ca să știi cam pe unde stai. Dacă ar fi totuși să trag linie sub tot ceea ce am trăit în ultimele 365 de zile, sunt bine. A fost un an frumos, plin, în care am dormit puțin, dar am şi visat mult, cu griji, care s-au înghesuit multe acum, spre sfârșit şi pe care sper că le-am curmat. Un an provocator în care am avut timp să (mă) observ, în care am fost mai puțin ursuză cu mine şi m-am iubit mai mult. Mi-am cumpărat pantofi şi cercei şi cărți multe, chiar dacă nu le terminasem încă pe celelalte, de anul trecut. M-am străduit să fac sport, am băut cafea bună şi am descoperit cea mai buna prăjitură cu ciocolată. Începutul de an ne-a completat ca fam