cu mintea aiurea

  Cred că am învățat destul de multe despre oameni. Am senzația că îi pot citi destul de bine, doar lucrez cu ei de douăzeci de ani. Totuși, această atenție mi s-a dezvoltat mult mai târziu, când am devenit eu însămi mai conștientă și atentă la interiorul meu. Când observ un anumit fel de comportament la celălalt, ce mă face să simt disconfort interior, încerc să caut emoția care mă copleșea pe mine în momentele în care reacționam la fel. Evident, în vremurile acelea nu raționam astfel, reacția mea era doar produsul brut al neajunsului din mine, ce trebuia să-și ia o formă pric care putea să se arate. Conștientizând acum toate aceste lucruri, îmi vine mai ușor să găsesc înțelegere față de neajunsul celui care protestează cu furie, răutate, comportament narcisic sau orice altă formă de ripostare menită să rănească în ceilalți. Caut să găsesc înțelegere, e mai ușor când știi de unde provine, nu te mai activează în aceeași măsură, și mă  determină mai degrabă să mă retrag, decât...

Când le povestesc oamenilor despre nutriție și cât de benefică pentru sănătate este o alimentație cât mai naturală, împreună cu o viață trăită cât mai conștient, în care rămânem activi fizic , asumați emoțional, atenți la nevoile corpului nostru și vigilenți la nivelul nostru de stres (pe care trebuie să învățăm să-l gestionăm și să nu-i cedăm lui puterea noastră), oamenii se simt motivați și pleacă cu energia de a face schimbări semnificative. Totuși, această motivație rămâne puternică doar pentru puțin timp. După două săptămâni ea scade și apare tentația de a reintra în vechile obiceiuri. Am observat că funcționează mult mai eficient și e mai ușor în a păstra motivația activă atunci când ideile rămân scrise undeva, ca un stâlp de susținere atunci când apare tentația de a cădea în obiceiuri vechi. Acesta e motivul pentru care am creat un plan simplu și eficient, zic eu, pentru menținerea unui nivel echilibrat al glicemiei pe parcursul zilei, care poate ajuta la prevenirea fluctuații...

Mai întâi, e important de știut că ceea ce duce la creșterea colesterolului sunt, în principal, carbohidrații „răi” – adică cei suprarafinați, cu indice glicemic ridicat și fără fibre, cum sunt zahărul, produsele de patiserie, biscuiții, pâinea albă, covrigii, cerealele îndulcite de la micul dejun, sucurile, (probabil ți-ai făcut deja o idee la ce mă refer) și o dietă bogată în grăsimi saturate și grăsimi trans – aici intră în special produsele de origine animală (precum carnea grasă, mezelurile, brânzeturile), alimentele prăjite, margarinele și produsele de patiserie. Îi faci un mare favor sănătății tale dacă alegi să stai cât mai departe de ele. Iar de la acest punct încolo, lucrurile devin foarte, foarte simple.  Nu vreau să mă lungesc prea tare în vorbă, ci îmi doresc ca aici să găsești cât mai succint și simplu informațiile de care ai nevoie. Hai să-ți arăt, pas cu pas, ce poți face concret în viața de zi cu zi. Sunt lucruri simple, dar cu impact mare – iar dacă le urmezi cu...

Am insomnii. În curând va apărea însă încă o zi în lume. Aproape că văd zorii din ea. O zi nouă, între cine am fost și cine voi fi. Doar că pleoapele mele sunt încă treze, ca de zahăr, și nu-și găsesc somnul. Oare cum voi fi mâine? Ce am fost ieri știu deja. Gândurile astea aleargă în mine și mă fac să nu tac pe dinăuntru. Dar, dacă m-ai ține acum de mână, mi s-ar topi poate și nesomnul, și teama, și toate întrebările care îmi fură credința. Atunci, poate, s-ar face cald la mine sub piele și mi-aș găsi simplu răspuns la toate îndoielile. Dacă m-ai putea ține acum de mână, știu că m-ai privi bun și cu răbdare și m-ai întreba: „Oare ce ar face acum iubirea ?” Atunci mi s-ar topi și nesomnul, și teama, și toate întrebările care îmi fură acum credința.

  În colț văd o masă liberă. Rafturile pline cu cărți decorează pereții, cu excepția peretelui dinspre stradă, cu geamuri atât de mari, cât să înghită toată lumina zilei. Miroase a cafea și scorțișoară. E toamnă afară, miroase a toamnă înăuntru. E plin de lume și totuși atât de multă pace prin aerul ăsta. Comand o băutură caldă, iar apoi îmi deschid cartea pe care o port cu mine, ca să o închid la loc, nu după multă vreme. Doamnele de la masa de lângă mine vorbesc în franceză, de la o altă masă deslușesc câteva cuvinte în spaniolă. Mă topesc după acest mix de cultură, e unul din motivele pentru care mi s-a lipit atât de tare de suflet orașul ăsta. Vorbesc în fiecare zi cu oameni din toată lumea, oameni care vorbesc limbi foarte diferite de a mea, oameni ce s-au făcut mari în culturi altele decât cea în care am crescut eu,  oameni cu preocupări diferite de ale mele, și care totuși caută același lucru ca și mine: conectare. Știu asta pentru că îi văd cum reacționează, cum li se ...

Dacă am fi învățat să nu ne fie frică de umbre Dacă aș fi știut că vrei să rămân Dacă mi-ai fi spus că ți-e teamă și ție Dacă nu m-aș fi ascuns ca să plâng Dacă n-am fi lăsat să se stingă Tăcerea ce s-a prins între noi Dacă am fi făcut-o să plângă Sau să se răstească furioasă la noi Dacă ți-aș fi spus ce se întâmplă în mine Dacă ai fi știut să asculți Dacă nu ne-am fi temut de iubire Dacă ne-am fi spus tot ce trebuia spus Dacă-ai fi vrut să rămâi lângă mine Dacă n-aș fi rămas în turnuri secrete Poate aș fi uitat azi de tine Poate n-am fi avut azi regrete.