Sa construim poduri nu ziduri

Mesajul acesta apare mâzgălit cu spray graffiti pe un zid, într-o secventă din filmul The two popes. Iar acum de Sărbători și aproape de începutul unui an nou e, zic eu, cel mai bun îndemn de urmat. Cum altfel am putea să fim și să devenim mai buni, dacă rămânem închiși în bulele noastre, indiferenți la răul din jurul nostru. Cum am putea schimba lucruri, atunci când alegem să inchidem ochii, așteptând să treacă. Indiferența ne face complici. Ne-am obișnuit atât de mult cu suferința celorlalți, încât nu ne mai simțim responsabili. Când nimeni nu e de vina, toată lumea e de vina. Pentru că abolirea urâtului e datoria noastră, a fiecăruia, iar acceptarea răului e un compromis pe care n-ar trebui să-l facem niciodată. Cred ca acesta e mesajul pe care ar trebui să-l luam cu noi pentru anul care urmează.

Am urmărit filmul în Seara de Crăciun, și-apoi încă o dată a doua zi. Aşa fac eu cu lucrurile care imi plac, pun pe repeat pana îmi intra bine, bine sub piele. Si fiindcă mi-a plăcut atât de mult, a fost musai sǎ vǎ povestesc și vouă. Cǎ asa-i cu sufletul ăsta, are nevoie de hrană bună, ca să crească sănătos.

Si dacă mai spun ca Anthony Hopkins joaca rolul Papei Benedict al XVI-lea iar  Jonathan Pryce pe cel al Papei Francis, e clar ca actul artistic e de excepție. Personajele sunt atât de asemănătoare cu cele reale încât, la începutul filmului am avut dubii reale dacă Papa Francis nu-și joaca cumva propriul rol. Sincera sa fiu, nici nu m-aş fi mirat chiar atât de tare dacă era așa. 😊

Filmul nu e un elogiu sau o criticǎ  adusǎ unuia dintre cei doi Papi, ori vreo încercare de a-l pune într-o luminǎ bunǎ pe unul sau pe altul. E, in schimb, despre bunătate, modestie, puterea de schimbare, empatie și virtute. Despre prietenie,  credință  și pasiune. Despre a nu accepta strâmbul și a nu ignora răul. Despre asumare și compasiune. Despre a nu rămâne indiferenți, înconjurându-ne de realitâți false.  Cam tot ceea ce avem nevoie pentru a schimba în bine ceea ce se întâmplă în jurul nostru. 

Spovedania curata sufletul păcătosului, dar nu ajuta victima. Păcatul trebuie vindecat și tratat, iertarea nu e suficientă.

Asa cum spunea Peter Debruge, critic de film, e un film relevant și necesar. Vă recomand cu drag să-l urmăriți, e pe Netflix.

Sărbători calde în suflet, dragilor!