cum ne influențează ce și cât mâncăm vârsta biologică

Când vine vorba de schimbarea stilului de viață, mâncarea este aspectul asupra căruia putem interveni cel mai repede, nu știu dacă și cel mai ușor, însă efectele pozitive le putem resimți destul de repede. Chiar în acest moment putem decide să renunțăm la consumul de produse supraprocesate, să renunțăm la câteva din mesele cu produse animale și să le înlocuim cu legume, cum tot imediat putem alege să înlocuim chipsurile sau grisinele cu nuci și semințe și dulciurile cu fructe. Dar despre toate lucrurile astea am scris de atâtea ori aici și nu vreau să vă mai irosesc timpul, sigur le cunoașteți bine deja.

Vreau, în schimb, să vorbesc mai mult despre  efectul pozitiv al restricției calorice, postul - așa cum îl cunoaștem noi, asupra sănătății și tinereții noastre.

Nu știu de ce, dar oamenii trăiesc cu frica că nu mănâncă suficient. Unii văd ca fiind o problemă faptul că sar peste micul dejun, alții că mănâncă doar două mese pe zi și nu respectă cele trei mese regulate ale zilei, dacă se poate și cu încă două gustări înghesuite printre. Nu doar că mâncăm prea mult din ceea ce nu trebuie, dar mâncăm și prea des, un abuz asupra corpului nostru, care nu este construit pentru a digera continuu mâncare, ci are nevoie și de momente de pauză pentru regenerare, un fel de detox intern prin care el își folosește grăsimea și alte reziduuri interne ca sursă de energie.  Dar noi doar deschidem frigiderul și găsim totul acolo, senzația de foame pe care o simțim uneori în stomac ne produce panică și disconfort și încercăm să o astâmpărăm imediat.

Multe studii au arătat între timp efectul postului asupra unei sănătăți bune. Dar și asupra întineririi. Cea mai cunoscută formă de post la ora actuală, recomandată cel mai frecvent prin media este 16:8, adică 16 ore de restricție alimentară, alternând cu 8 ore în care pot fi consumate două mese ( respectiv o masă și o gustare). Consumul de apă și ceai este permis, unii sunt de acord inclusiv cu consumul de cafea. Băuturile alcoolice, sucurile sau laptele sunt interzise, pentru că furnizează calorii. O altă formă este cea de 20:4, pe același principiu de 20 de ore de pauză alimentară și 4 ore de consum alimentar. Acestea sunt formele de post pe care le țin eu destul de regulat, exceptând ultima săptămână a ciclului menstrual, când progesteronul nu se împacă deloc cu postul, ci are nevoie de mai mulți carbohidrați buni și mâncare sănătoasă. Dar asta e o treabă doar a femeilor, bărbații pot posti oricând își doresc, fără restricție.

Iar combinațiile pot continua, de exemplu 6 zile pe săptămână de mâncat normal ( dar atenție la calitatea alimentelor) și o zi de post de 24 de ore. În orice caz, ideea ce trebuie să rămână este ca pauza fără consum alimentar să fie cât mai lungă, de cel puțin 14 ore, pentru că astfel stimulăm corpul să producă mai multe celule stem și celule imune. Din cauza restricției alimentare vor fi produși mai puțini radicali liberi, ceea ce scade semnificativ nivelul inflamației în corp și stimulează producția de ATP la nivel mitocondrial, practic locul de unde pornește energia noastră. Pe lângă asta, postul va spori producerea hormonilor de creștere, cei ce vor stimula topirea grăsimii în exces, inclusiv cea de la nivel visceral. Este clar astfel efectul pozitiv asupra sănătății inimii, a creierului, dar și minimizarea riscului de a dezvolta anumite tipuri de cancer prin faptul că pauza alimentară de cel puțin 14 ore stimulează autofagia, iar organismul va pune la bătaie pentru producerea de energie celulele alterate, anormale și îmbătrânite. Se stimulează astfel și întinerirea celulară, rezistența la insulină va scădea, se încetinește scurtarea telomerilor și este stimulată chiar refacerea lor. Și nu în ultimul rând, restricția calorică prin post stimulează direct proporțional o enzimă numită FOXO, care se pare că sporește longevitatea și previne îmbătrânirea.