cu mintea aiurea

Cu totii căutăm fericirea. După ea fugim o viață, iar uneori nici nu știm măcar că am găsit-o. O recunoaștem adesea abia după ce pleacă, iar noi rămânem triști și orfani în urma ei. Hei, fericire, vino înapoi, acum știu că erai acolo, dar eram prea adormit să te recunosc! Fericirea nu e pe jumătate sau pe frânturi. Ea doar e sau nu. Te acaparează cu totul sau te lasă în pace. N-are nevoie de grandomanie sau de extravaganță ca să te stăpânească, chiar și lucrurile mărunte au efectul de-a te acapara cu totul și de a te arunca în frenezie. Fericirea îmbracă multe chipuri și ia diverse forme. O poți simți în boabe de cafea sau în ochi ce te privesc cu dorință. O poți găsi în gustul mâncării făcute de mama, sau în alintul omului drag. Sau poate în vibrația unei voci grave sau în ritmuri de sunete, care ți se prind în carne pentru o viață. Fericirea poate veni toată odată, sau pe rând. Te poate arunca în extaz sau în cea mai cruntă teamă că o vei putea pierde. După ce s-a lipit de tine nu

Când mă uit la lume prin geamul ăsta aburit Văd doar ceață și oameni imperfecți în jur. Par urâți cumva, în toată negura asta, Sunt diformi și au privirea moleșită. Îmi vine să mă ascund în spatele lui Să-l las să mă adăpostească de urâțenia de-afară. De o lume tristă... Dau perdeaua urâtă la o parte. E iubire și frumos ce-mi încălzesc corpul, Sunt în mine, au fost acolo mereu Doar că uneori uit că ar fi ale mele. Respirația mi-e caldă și atât de aproape de geamul acesta sinistru Prin care totul e gri, în ceață și urât. Dar se încălzește ș i treptat se face tot mai clar, Ceața dispare și apare lumina. Oamenii se mișcă perfecți și frumoși Îmi zâmbesc și au privirea curată, Exact așa, cum îmi place să-i văd Când în corpul meu încălzește iubirea. sursa foto: unsplash.com

A fost o vreme, nu cu mulți ani în urmă totuși, când aproape singurul aspect care ne interesa atunci când venea vorba de mâncare erau caloriile. Și tot de pe vremurile acelea confuze, obișnuiam să evaluăm nutriția prin prisma kilogramelor, alea adunate în plus, bineînțeles. Aceste două noțiuni, calorie și greutate, au devenit atât de asociate una celeilate, încât singurul lucru care ne interesa la mâncare era dacă îngrașă sau nu.  A trecut (sper) și vremea sumbră a dietelor, bineînțeles că cele restrictive, fiindcă ideea de a slăbi fără a răbda foame nu-și putea găsi deloc logică în mentalitatea de atunci. Dietele de genul "calorie in, calorie out" erau foarte populare, și asta doar din cauza naivității noastre de a crede că felul în care metabolismul corpului nostru funcționează poate fi redus la o simplă formulă matematică, o rezolvare atât de reducționistă care nu a făcut să ne arate decât că nu pricepusem mai nimic din complexitatea cu care corpul nostru funcționează. Die

Când citim eticheta unui produs suntem tentați să ne aruncăm privirea direct asupra numărului de calorii, ignorând poate lista cu ingrediente. Dar ceea ce este cu adevărat important în mâncarea pe care o consumăm sunt exact ingredientele și nu caloriile. Calitatea ingredientelor este cea care influențează direct felul în care ne simțim. Cu ceea ce ne hrănim ne influențăm echilibrul hormonal, curba glicemică, secreția de insulină, calitatea microbiomului, iar toate astea împreună ne afectează în bine sau rău dispoziția, greutatea, tranzitul, fertilitatea, somnul și energia pe care o simțim. De obicei, cu cât lista de ingrediente este mai lungă, cu atât crește și (ne)șansa ca acolo să găsim prostii, care n-ar avea ce căuta în mâncarea noastră. De exemplu uleiurile hidrogenate, care cresc riscul pentru boli cardiovasculare, nitrații, nitriții, conservanții de tipul BHA și BHT, a căror efect în creșterea riscului de cancer a fost dovedit, toți ascunși sub tot felul de E-uri, fosfatul de al

Încerc să rămân reținută când vine vorba despre consumul de carne sau ouă. Elanul cu care vorbeam la început despre alimentație s-a mai domolit pe drum, după ce am înțeles că alegerile pe care le face cineva, de orice natură ar fi ele, nu sunt treaba mea. Responsabilitatea mea, în primul rând ca medic, este să ofer cu cea mai bună intenție cunoștiințele și expertiza mea  oamenilor interesați, restul rămâne alegerea și responsabilitatea celui care primește informația. Toate recomandările pe care le fac în articolele mele nu se referă la excepții, ci la ceea ce ar trebui să facem în fiecare zi. Dacă mâncăm o înghețată o dată la două săptămâni sigur nu vom face diabet,  cum nici o porție de cartofi prăjiți o dată pe lună sau un grătar din carne roșie consumat la masa de Crăciun în familie nu ne va declanșa instantaneu un infarct miocardic sau un cancer de colon. Sigur că exagerez puțin, dar vreau să scot în evidență faptul că nu excepțiile sunt de vină atunci când apar simptome și boli, c

Copile, încă învăț și eu așa ca și tine. E adevărat că am mai mulți ani, unii spun că asta trage după ea experiență și înțelepciune, poate și o oarecare detașare, dar oare atunci, de ce mă simt uneori ca un copil în oase de adult? În clipele sau zilele alea nu prea știu nici eu cum să fac în lumea asta mare, nu-i prea înțeleg nici eu mereu pe oameni. Dar e adevărat, am trăit și am văzut multe, iar asta nu e neapărat ceva drept de fală, asta mi-a adus și neîncredere și judecată înspre ceilalți, iar eu mă uit la tine și văd cât de curat se vede totul, fără vinovăție și fără pată, atunci când privești aceeași lume prin lumina ochilor tăi. Privirea mea s-a mai asprit, sufletul mi s-a mai zgâriat, vezi, asta face experiența din oameni, deloc mai buni, ci mai iscoditori și mai urâcioși, fără răbdare, puși mereu pe corectat și prea serioși.  Încerc să-mi reamintesc cum se vede viața clară, în lumini vii, așa cum văd că o știi tu încă privi, prin filtre clare, încă netede, aproape fără zgâriet