de ce nu funcționează dietele

A fost o vreme, nu cu mulți ani în urmă totuși, când aproape singurul aspect care ne interesa atunci când venea vorba de mâncare erau caloriile. Și tot de pe vremurile acelea confuze, obișnuiam să evaluăm nutriția prin prisma kilogramelor, alea adunate în plus, bineînțeles. Aceste două noțiuni, calorie și greutate, au devenit atât de asociate una celeilate, încât singurul lucru care ne interesa la mâncare era dacă îngrașă sau nu. 

A trecut (sper) și vremea sumbră a dietelor, bineînțeles că cele restrictive, fiindcă ideea de a slăbi fără a răbda foame nu-și putea găsi deloc logică în mentalitatea de atunci. Dietele de genul "calorie in, calorie out" erau foarte populare, și asta doar din cauza naivității noastre de a crede că felul în care metabolismul corpului nostru funcționează poate fi redus la o simplă formulă matematică, o rezolvare atât de reducționistă care nu a făcut să ne arate decât că nu pricepusem mai nimic din complexitatea cu care corpul nostru funcționează. Dietele restrictive, în care important era doar să te afli într-un deficit caloric, fără mare bătăi de cap în ceea ce privește calitatea nutritivă a alimentelor consumate, nu au lăsat în urmă decât frustrare, dispoziție proastă, uneori anxietate și într-adevăr o scădere a greutății, dar doar temporară, atât timp cât restricția calorică era susținută, fiindcă sfârșitul trist al epopeei era mai mereu încă vreo câteva kilograme surplus cadou, față de greutatea de pornire. "Efectul yo-yo", sigur v-ați intersectat măcar o dată cu el, dacă nu față în față sau corp la corp, sigur l-ați întâlnit ca dușman de moarte la vreo prietenă sau vecină.

Dar oare de ce nu este sustenabilă o astfel de abordare, când logica matematică e atât de clară? Pentru că atunci când corpul se află într-un deficit caloric pentru o perioadă mai lungă de timp, el va lupta împotriva acestui deficit caloric în două feluri: crește senzația de foame și își reduce rata metabolică. Asta înseamnă că arderile vor avea loc mult mai lent, corpul fiind preocupat să economisească calorii. 

Dar bine că au venit alte vremuri, moda reducționistă a trecut și am înțeles că un corp hrănit cu nutrienți de calitate își găsește singur echilibrul, prin urmarevși greutatea optimă. Am înțeles între timp că tot ceea ce mâncăm produce o reacție în corpul nostru, una care duce spre echilibru sau alta care dezechilibrează. O reacție neutră nu prea există.

Corpul nostru nu funcționează prin diete. El are nevoie continuu de un stil de viață care să îi asigure nutrienți buni, prin care el să fie în stare să-și susțină echilibrul spre care tinde în mod normal. Ignorați numărul de calorii, e greoi ca în ritmul oricum plin al unei zile, să fii mereu preocupat cu număratul și adunatul caloriilor, și sincer, o viață firească și fericită nu se trăiește așa. Dacă vrei musai să-ți cauți motive de frustrare ( nu că n-ar fi altele destule) începe prin a număra calorii și s-a dus și liniștea și echilibrul.

Scurtăturile nu funcționează atunci când căutăm echilibru, sănătate și durabilitate. Doar ne dorim să fim cât mai mult timp se poate într-o stare de bine, și nu doar cu bucățica.

Un corp hrănit cu carbohidrați complecși, care nu îl aruncă într-un carusel al fluctuațiilor glicemice, ci îi dau energie bună, pe care o eliberează treptat, astfel încât să nu pice în pofte nesănătoase și epuizare, aminoacizi de calitate și grăsimi bune, fibre suficiente, astfel încât microbiomul lui să nu flămânzească, iar intestinul lui să poată absorbi nutrienții pe care îi primește, un corp care e hrănit îndestulat cu minerale, vitamine, enzime și micronutrienți, va avea energie pentru frumusețe și sănătate.

Și nu e mare lucru de făcut în a reuși asta. Trebuie doar să fim deschiși, să nu ne mai acundem sub jumătăți de adevăruri și să avem curajul de a încerca fără prea multe prejudecăți și atașamente față de pofte pe care tot noi le-am creat prin alegerile noastre. Nu trebuie să fim perfecți, nimic nu e interzis, e vorba doar despre alegeri și obiective. Și consecvență, doar ea este cheia oricărei reușite.

Legumele, fructele, frunzele verzi, toate leguminoasele de la fasole ( pe care o ador), la linte, năut și mazăre (asta n-o suport deloc, ever), tofu, ciupercile, cerealele integrale (quinoa, hrișcă, mei, orez negru, roșu, brun, și oricare le mai știți voi), nucile și semințele, toate astea consumate cât mai aproape de forma lor naturală au fibre multe, sunt dense nutritiv, adică au mulți nutrienți pe suta de calorii și macronutrienți de calitate. Ele ar trebui să fie majoritatea hranei cu care ne susținem corpul.

Carbohidrații simpli ca produsele de patiserie, biscuiții, covrigeii, dulciurile, sucurile, prăjeliele, chipsurile, uleiurile hidrogenate, sau prea multe uleiuri în general, excesul de grăsimi saturate, de produse supraprocesate, mezelurile și margarinele de orice fel nu sunt doar calorii goale ci ne încarcă corpul cu inflamație, radicali liberi și îl devitalizează nutritiv.

Între astea două, în funcție de preferințele fiecăruia, există pește, lactate și carne, dar consumul lor nu ar trebui să se întindă la trei mese pe zi, ci la porții decende de două, maxim trei ori pe săptămână. Dar nu-i musai. Și nu uitați să mâncați legumele înainte de toate, la orice masă.

De fapt, mai important decât ce nu mâncăm este ceea ce mâncăm, fiindcă dacă-i dăm corpului hrană bună, el nu va mai pofti la prostii.

Vorbesc mult despre nutriție pentru că știu că rezolvarea problemelor noastre de sănătate, de la aparent inofensivul surplusul de greutate și până la bolile cronice, care, în mod înspăimântător, apar tot mai aproape de anii tinereții (nici asta nu mai e în sine un garant al sănătății, ca acum ceva vreme), începe de aici. Nu poți clădi sănătate pe o bază șubredă. Și de aici în sus, dacă ne păstrăm oasele și mușchii în mișcare, dacă ne ținem cât de mult putem de orele de somn, cele înainte de ora 12 noaptea, astfel încât să nu sabotăm procesul de curățire a corpului și tot sistemul hormonal care se pune în mișcare în orele din noapte și care ne influențează apoi ziua ce urmează, putem să spunem că ne-am făcut partea de datorie față de corpul ăsta, care ne poartă prin viață în același fel în care ne străduim să-l îngrijim. 

sursă foto: unsplash.com