O pacoste

 

Știi, parcă nu mi-a fost nicicând atât de limpede ca acum

Că dragostea poate fi atât de capricioasă.

Acum ți-e prietenă și râde cu tine

ca apoi să te-arunce în cele mai cumplite deznădejdi.

O pacoste, ce mai.

M-am gândit să-i dau pace, cu toate nazurile ei tinerești

că-și revine.

Nu vezi că nici n-o mai bag în seamă?

De ce n-o fi ea cuminte și înțeleaptă,

să dea mai  mult, nu să tot ceară.

Să ierte, nu să prăfuiască

Să râdă și să nu rănească.


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

cu glicemia la dresaj

ce se întâmplă cu hormonii noştri

Hipocrate știa deja