de ce era Frumoasa adormită, frumoasă şi sănătoasă

Mi se pare aproape amuzant că ajung să scriu despre somn, când eu și somnul avem o relație ușor complicată.

Nu sufăr de insomnii, iar marele meu noroc este că adorm aproape instantaneu atunci când mă bag în pat. Treaba asta mi-a fost de mare ajutor în toți anii cu gărzi prin spitale și vremurile cu copii mici. Marele meu neajuns însă, a fost că dorm prea puțin, ați remarcat timpul trecut al verbului, fiindcă de două săptămâni, când la noi  a început școala, mi-am propus să tratez serios treaba asta, după ce am conștientizat cât de multe au devenit zilele prin care simțeam că trec târâș și vlăguită de nesomn.

Pentru mine, somnul a fost mereu pe plan secundar. Dacă trebuia să tai ceva pentru a mai înghesui altceva pe planul zilei, tăiam fără milă din orele de somn. E un tipar pe care l-am învățat în familie, unde pe mama o țin minte făcând mereu ceva, așa face și acum, era ultima care ajungea în pat și prima care se trezea. 

Desconsiderăm somnul, mereu prioritizăm alte nimicuri și ne amăgim că vom recupera printr-o noapte bine dormită restul nopților în care am trișat. Doar că asta nu se întâmplă.

A devenit un clișeu faptul că somnul odihnitor și îndestulat este bun pentru sănătate. Sau viceversa, că problemele de somn duc la probleme de sănătate și cresc riscul bolilor de toate felurile. Spunem cu toții asta, dar fără să o gândim prea mult și fără a fi conștienți de transformările care au loc la nivel celular, fiindcă acolo se oglindește adevărata noastră sănătate. Tot ceea ce simțim la nivel macro, adică la nivelul corpului, este reflecția schimbărilor de la nivel micro, adică celula.

Eu cred că generalitățile ambigue nu motivează.  Doar atunci când lucrurile sunt limpezi, poți trata ceva cu seriozitate și îi poți acorda importanța necesară; mai mult decât atât, o înțelegere acurată păstrează motivația vie.

Așa funcționează lucrurile pentru mine și de aceea aplic strategia asta și atunci când le fac recomandări celorlalți.

Dacă credeți că e un subiect plictisitor, puteți să vă opriți aici din citit, fiindcă acum începe partea mai științifică, dar promit să nu bat câmpii și să termin repede.

Somnul puțin slăbește mitocondria.

Dacă e prima dată când auziți de cuvântul ăsta, nu-i nicio problemă. Tot ceea ce trebuie să știți despre mitocondrii este că ele sunt generatorul  nostru de energie. Le găsim în toate celulele corpului, cu excepția celulelor roșii ( informația asta nici măcar nu are importanță, am trecut-o  aici doar pentru cei doritori de detalii) , iar rolul lor este de a transforma  în energie tot ceea ce mâncăm și respirăm. Partea interesantă este că între ele și ritmul nostru circadian există o relație strânsă de iubire. Când somnul nostru este destul și de calitate, mitocondria este fericită și funcționează optim, ceea ce pentru noi înseamna suficientă energie. Când somnul nostru este puțin și prost, mitocondria suferă. 

Pe lângă toate astea, în timpul somnului are loc un proces interesant numit mitofagie, prin care mitocondriile disfuncționale și îmbătrânite sunt eliminate, pentru ca altele noi să le ia locul. Ați tras singuri concluzia cât de rău este pentru noi dacă procesul ăsta nu se desfășoară optim, mai ales dacă întindem acest dezechilibru pe perioade lungi de timp.

Somnul insuficient scade cantitatea de melatonină.

De ce avem nevoie de melatonină? Printre altele, și pentru că acest hormon produs doar în timpul somnului este foarte important pentru (din nou) sănătatea mitocondriilor.  Melatonina are proprietăți antioxidative, așa cum știm despre viamina C și zinc, de exemplu, iar antioxidanții ne ajută să scăpăm de radicalii liberi din corp, care sunt cei care ne îmbătrânesc nouă celulele. Diferența dintre antioxidanții uzuali și melatonină este că, pe când primii pot neutraliza un singur radical liber o dată, melatonina poate neutraliza simultan mai mulți radicali liberi; în plus potențează producția și activitatea unor enzime ce susțin întinerirea celulară. Deci, pentru o piele frumoasă și tânără, băgați-vă repede în pat.

Somnul insuficient împiedică limpezirea creierului.

În timpul somnului are loc un proces foarte important și util pentru sănătatea creierului nostru, numit drenaj glimfatic, prin care organismul încearcă eliminarea reziduurilor produse de sistemul nostru nervos. Da, și sistemul nostru nervos produce gunoaie în urma funcțiilor pe care le îndeplinește. Când procesul acesta de curățire este scurtat sau insuficient, toxinele se vor acumula la nivelul sistemului nervos, iar consecința ar fi un risc mai mare de producere a bolilor neurodegenerative sau a accidentelor vasculare, și evident lipsa concentrării și senzația de oboseală.

Somnul puțin dereglează hormonii.

Toți hormonii funcționează după un anumit ciclu, strâns legat de ritmul nostru circadian. Când producția hormonală este perturbată din cauza carenței de somn, efectul se vede în nivelul nostru de energie, starea noastră de dispoziție,  calitatea pielii, greutatea noastră și funcționarea sistemul imun.

Aspectele astea le-am considerat eu cele mai importante. Evident că implicațiile lipsei de somn sunt mult mai vaste. Dacă înțelegem impactul pe care îl are somnul și lipsa lui în viața noastră, cred că ne va fi mult mai ușor să ne acordăm răgazuri și să nu facem rabat de odihnă. Fiindcă văd în practica de zi cu zi cât de serioasă a devenit această problemă şi impactul pe care îl aduce în viața celor care se confruntă cu ea.

Mi-am propus în viitor să scriu și un articol cu strategii pe care le putem adopta astfel încât calitatea și durata somnului nostru să crească.