mult nu înseamnă neapărat mai bine

Mâncarea e bună și avem nevoie de ea ca sursă de energie și nutrienți, astfel încât organismul nostru să poată funcționa. Numai că nu toată mâncarea e hrană. Corpul nostru e o mașinărie perfectă, creată din peste 30 de trilioane de făbricuțe mici, care sunt celulele noastre și care lucrează sincron și în armonie, fiecare îndeplinindu-și minuțios rolul stabilit, atunci când noi le oferim ceea ce au ele nevoie. Dar ele nu au nevoie doar de niște nutrienți oarecare, ci de nutrienți buni și adecvați. Folosindu-se de ei, celulele produc energie, pe care o folosesc apoi în toate procesele complexe care se derulează în noi în fiecare zi. Când ele nu primesc însă ajutorul necesar, nu sunt în stare să-și facă treaba cu succes. Doar că organismul nostru deține o mare putere de regenerare, noi nu trebuie decât să-i oferim timp, spațiu și hrană bună astfel încât celulele noastre să rămână timp cât mai îndelungat într-o stare vibrantă de sănătate, iar degradarea lor să se producă cât mai încet posibil.

Din păcate, nu toată mâncarea e la fel, iar faptul că avem acces la mâncare 24 de ore din 24, face ca foarte multă din energia corpului nostru să fie irosită pe digestie. Când corpul nostru este aproape continuu preocupat să digere mâncare, nu-i rămâne prea mult timp și resurse suficiente de energie pentru a se ocupa de alte funcții  importante, ca regenerarea celulară și întărirea sistemului imun, de exemplu. El are nevoie de pauze, în care energia lui să fie folosită pentru curățare și propria-i regenerare.

Una dintre cele mai extraordinare aptitudini pe care corpul nostru le are este aceea că se regenerează în permanență. Doar că celulele bolnave vor replica celule bolnave, cele sănătoase se vor înmulți în alte celule sănătoase.

Felul nostru de a mânca s-a schimbat foarte mult de-a lungul timpului, avem frigiderele pline cu mâncare și dăm fuga la ele încă din primele ore ale dimineții, mâncăm prea des, prea mult și cu prea puține pauze. Ne e frică să simțim măcar puțin din senzația de foame, însă stilul acesta de viață ne întoarce împotriva codului nostru genetic. Corpul nostru nu este creat să consume continuu mâncare, din contră, el se fortifică atunci când alternăm perioade de hrană cu cele de pauză.

Nu suntem creați pentru a mânca de trei ori pe zi și nici cu două gustări între. Asta este, de fapt, calea sigură spre dereglarea metabolismului nostru. Din păcate, direct înspre asta ne îndreptăm noi, ca societate, având în vedere lupta lumii moderne cu nivelul crescut al grăsimilor și zahărului în sânge, obezitatea, bolile autoimune, cardiovasculare și neurodegenerativen, până chiar și cancer.

Corpul nostru e extraordinar, e creat să reziste fără mâncare și perioade mai lungi de timp, în niciun caz doar patru ore, cam cât credem noi că putem rezista între mese. Corpul nostru își ia energia din două surse: zahărul și grăsimea.  Atunci când mâncăm, glicemia din sânge crește, iar acest influx de energie este sesizat de celulele noastre, ele vor ști că au la dispoziție glucoză și o vor folosi ca materie primă pentru funcțiile lor. Când nu mâncăm, însă, nivelul glucozei din sânge scade treptat, iar dacă această stare persistă mai mult de opt ore, celulele noastre vor fi nevoite să recurgă la o altă sursă de energie care folosește grăsimea ca finanțare energetică. De unde vine oare această grăsime? Din mușchi, din grăsimea depusă pe organele noastre sau din ficat, acolo unde s-a acumulat de-a lungul anilor, de fiecare dată când am consumat o dietă bogată în carbohidrați simpli sau în grăsimi nesănătoase.

Cu cât ajungem mai des în perioada de post, cu atât vom forța corpul să utilizeze din depozitele de grăsime pe care le are. În acest proces, ficatul va produce din grăsimi cetone, o sursă mult mai sustenabilă de energie, fiindcă cetonele regenerează celulele, hrănesc mitocondriile cu energie și inhibă hormonii foamei la nivel hipotalamic. Totodată, ele au un efect de liniștire asupra creierului, fiindcă ajută la eliberarea unui neurotransmitator al liniștirii numit GABA, potolind anxietatea și făcându-te să te simți mult mai relaxat, în ciuda faptului că nu mănânci. Tot acest GABA crește energia corpului și limpezește claritatea minții, crește rezistența mitocondriilor și repară ADN-ul.

În timpul privării de hrană, corpul nostru crește producția hormonului de creștere, care este fântâna noastră a tinereții. El ne face să ardem mai intensiv grăsimea, să ne creștem masa musculară și să ne fortficăm creierul.

Postul activează și autofagia, un proces prin care corpul nostru pune la bătaie ca sursă de energie chestii de care nu mai are nevoie, precum celule alterate și îmbătrânite, reziduuri metabolice rămase blocate prin celule, un fel de  curățenie de primăvară, în urma căruia organismul nostru rămâne mai curat și revigorat, inflamația din celule se reduce, iar asta produce un efect antiîmbătrânire, activitatea metabolică este intensificată, iar sistemul imun se întărirește și recalibrează. Efectul se resimte într-ameliorare sau o regresie a bolilor autoimune, cardiovasculare și ( neuro) degenerative.

Când nu mâncăm mai mult de opt ore, corpul începe să-și caute surse alternative de energie, așa cum le-am explicat mai sus. Pe măsură ce această perioadă se mărește, apar tot mai multe din efecte bune despre care am pomenit. Postul intermitent este cea mai populară formă de post la ora actuală, în care se alternează între 16-18 ore de abstinență, cu șase-opt ore de consum de hrană, și-l puteți obține ușor dacă după cină nu mai mâncați nimic până ziua următoare când amânați micul-dejun cu vreo două-trei ore sau treceți direct la masa de prânz. Consumul de apă, ceai sau cafea neîndulcite este permis. Mă gândesc la cât de benefic era postul de 24 de ore pe care bunica mea îl ținea regulat, nu cred că era neapărat pe deplin conștientă de beneficiile asupra sănătății ei, o făcea din motive religioase, dar sunt convinsă că asta a ținut-o atât de energică și în putere atât de mult timp.

Postul nu înseamnă deloc deprivare, ci este un cadoul pe care îl oferim corpului și creierului nostru, o resetare de la stresorii lumii moderne în care trăim. Și nu costă absolut nimic.

sursă foto: unsplash.com