arămiu

 

Pe plaja asta fierbinte,
Cu măslini, leandri înfloriți și cu un cer ce se scaldă blând în mare,
În locul ăsta furat de lume și ars de soare,
În care buzele mele au gust de sare,
Iar pielea mi-e arămie de la aerul încins
Pe plaja asta aproape tăcută,
În care valurile sunt blânde și curate
Și unde nu mă știe nimeni
Mi-a zburat gândul la el,
Aproape ca într-o doară, și cu mulți ani în urmă
La el, bărbatul care obișnuia să-mi spună în fiecare zi că sunt frumoasă.
Dar i s-a făcut frică apoi,
Așa că a învățat să uite
Că mi-ar fi spus asta vreodată.