frumusețea porneşte din interiorul nostru

 

Când ne referim la frumusețe, de cele mai multe ori ne oprim la suprafață. Ne sar în ochi pielea, proporțiile și forma corpului, iar dacă le găsim cumva o hibă, fie o acoperim cu machiaj, începem o cură de slăbire ori un abonament la un studio de fitness în cazul în care găsim motivația de a schimba ceva.

Dar mult mai interesant ar fi dacă am intra puțin mai profund decât atât, în interiorul corpului nostru. Da, știu, adevărata frumusețe vine din suflet. Dar ea mai pornește de încă undeva, tot dinăuntrul ființei noastre: din sănătatea intestinului nostru.

Intestinul nostru are propria lui lume. Este populat cu trilioane de microorganisme, mai precis, se pare că ar fi vreo patruzeci de trilioane, dar cine o fi stat să le numere chiar la bucată. În orice caz, avem trilioane de bacterii, viruși și microbi care ne populează intestinul, iar ele compun ceea ce noi numim microbiom. Un microbiom variat și echilibrat, în care bacteriile bune sunt cele care domină, determină sănătatea intestinului nostru. Iar un intestin sănătos ne face pielea frumoasă, ne sporește metabolismul, absoarbe optim nutrienții din mâncarea pe care o consumăm, ne întărește sistemul imun și ne echilibrează starea psihică, dacă ne gândim că 80-90% din cantitatea de serotonină este produsă în intestinul nostru.

În schimb, sunt destule studii științifice care dau vina pe un microbiom dezechilibrat ca fiind una din cauzele care duc la dezvoltarea bolilor neurologice și cardio-vasculare, a obezității, a  alergiilor, diabetului și chiar și a cancerului.

Starea de dizarmonie a microbiomului se numește disbiosă intestinală și ea apare atunci când, fie diversitatea lui este alterata ( cu cât mai multe feluri de bacterii bune, cu atât mai bine),  ori există o suprapopulare de bacterii rele. Această dizarmonie slăbește sistemul imun, calitatea lui fiind direct proporțională cu starea de bine a microbiomului.

Bacteriile rele sunt cele care produc molecule cu efect inflamator și carcinogen, iar microbiomul și sistemul imun sunt cei care contracarează în mod normal efectul lor dăunător. Când intestinul este însă suprapopulat cu bacterii rele, sistemul imun și bacteriile bune, dat fiind că sunt slăbite, capacitatea lor de a echilibra lupta este diminuată, iar asta provoacă daune la nivelul mucoasei intestinale.

Închipuiți-vă mucoasa intestinală asemenea unei site. În cazul unui intestin sănătos, găurile sitei sunt atât de mici încât permit trecerea doar a micronutrienților eliberați în urma procesului de digestie ( vitamine, minerale, aminoacizi, glucoză ș.a.m.d), împiedicând totodată absorbția în circuitul sangvin a moleculelor mai mari de toxine, particule alimentare nedigerate, bacterii patogene și viruși care, dacă ar ajunge la nivelul organelor ar produce multe pagube. Dar în momentul în care microbiomul este dezechilibrat și nu își poate realiza optim atribuțiile, stare care poate apărea în constipație, stres cronic, contaminarea cu metale grele și poluanți, după consum de antibiotice sau o dietă săracă în fibre,  la nivelul peretelui intestinal se produce o stare inflamatorie cronică, care lărgește ochiurile din sită, astfel că, prin peretele intestinal vor trece acum în sânge exact acele molecule cu efect distrugător pentru celulele noastre, pe care bariera intestinală ar trebui, de fapt, să le oprească. Când mucoasa intestinală are ochiurile lărgite, avem de-a face cu un intestin hiperpermeabil sau leaky gut.

Când moleculele dăunătoare ajung în celulele noastre, sistemul nostru imun intră în alertă, încercând să le elimine printr-un răspuns fiziologic normal și anume inflamația. Astfel că, un intestin hiperpermeabil devine per se o sursă de inflamație cronică în corpul nostru, stare care dezechilibrează funcționarea normală a celulelor noastre, degradează funcționarea mitocondriilor, cele care sunt motorul nostru celular, iar dacă această situație se cronicizează, organismul devine epuizat de energie, ceea ce se poate manifesta sub formă de oboseală cronică. Sau poate fi și una dintre cauzele bolilor inflamatorii intestinale, a diabetului de tip 1, a sclerozei multiple sau a tiroiditei Hashimoto, adică boli care iau naștere în urma unui hiperactivări de lungă durată a sistemului imun.

Prin ceea ce noi mâncăm influențăm major calitatea microbiomului nostru. Pentru ca bacteriile bune din intestin să se dezvolte optim, ele au nevoie de fibre. Fibrele sunt prietenele bacteriilor noastre bune. Prin ele se hrănesc, ceea ce le face să se înmulțească și le fortifică, astfel încât să-și poată face treaba pe care o au de făcut. Dar în lumea noastră modernă, noi consumăm prea puține fibre, astfel că, în loc să ne hrănim bacteriile din intestin, mai degrabă le flămânzim, distrugându-le astfel diversitatea și slăbindu-le puterea. 

Și mai este înca o chestie interesantă. Mucoasa intestinală are la exterior un strat gros de mucus compus în mare parte din carbohidrați și bogat în celule imune și lanțuri de aminoacizi numite peptide, care îl protejează de virușii, bacteriile și paraziții, care ar putea trece de bariera intestinală, dar și de toxine. Faptul că acest mucus este bogat în carbohidrați este o treabă foarte inteligentă, pentru că, atunci când noi nu aducem un aport adecvat de fibre prin alimentație, microbiomul se poate hrăni din acest mucus. Când acest lucru se întâmplă doar sporadic, corpul nostru poate înlocui mucusul consumat de bacterii. Problema apare atunci când această stare se prelungește pe perioade mai lungi de timp, din cauza faptului că nu aducem un aport suficient de fibre prin alimentație. În această situațiie, acest strat de mucus rămâne singura sursă de hrană pentru microbiom, iar corpul nostru nu-l poate înlocui în același ritm în care el este folosit. Astfel, cu timpul el se subțiază, bacteriile rele se înmulțesc, ochiurile din mucoasa intestinală devin tot mai largi și se declanșează o reacție inflamatorie redusă dar continuă la nivelul întregului corp, care pune în alertă sistemul imun. Dacă această stare nu se corectează, sistemul imun fiind în stare de alertă continuuă , ajunge să reacționeze aiurea, iar de aici apar în cascadă o mulțime de probleme de care am tot vorbit aici.

Dar cum putem preveni sau corecta calitatea microbiomului nostru? Răspunsul e mereu același: prin alimentație. Partea bună e că nu e dificil de loc. Consumați multe fructe și legume proaspete ( salata înainte de masă ;) ), cereale integrale, nuci și semințe, leguminoase, dar și alimente fermentate cum ar fi varza murată, kimchi, tempeth, kefir, miso și iaurt, care vin direct cu probiotice. Există și probiotice sub formă de capsule, care pot fi luate suplimentar unei alimentații bogate în fibre, sau când disbioza este mai severă. Trebuie doar să știți că suplimentele cu probiotic nu substituie fibrele alimentare, de altfel ele nici nu supraviețuiesc în tractul intestinal dacă nu găsesc suficiente fibre.

Pentru mine, frumusețea înseamnă sănătate, iar sănătatea se traduce prin echilibru. Corpul nostru are deja toate resursele în el, noi nu trebuie decât să păstrăm bun simț și măsură în ceea ce facem ca să nu-l sabotăm.

Sursa foto: https://unsplash.com/de

Comentarii

  1. Mănâncă ce-ți priește cu măsură.Nu-l asculta întotdeauna orbește pe medic mai poate greși este și el om...iar oamenii sunt atât de diferiți.Vezi...ia aminte oul și slănina au fost reabilitate...dogmele se mai pot schimba la fel și capacitatile de adaptare ale individului.

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

ce se întâmplă cu hormonii noştri

cu glicemia la dresaj

Hipocrate știa deja