sigur că e mâncarea

Înaintarea în vârstă ne cam sperie pe toți, dar dacă o privim cu claritate și bunăvoință, ea devine un privilegiu. Nu tuturor ne este permis să o testăm, dar ea vine cu experiență de viață, poate și înțelepciune și cu un fel mai statornic și cumpătat de a fi. Dar frica de bătrânețe ne îngheață, ne face ezitanți în a vorbi despre ea, cu toate că tuturor ne-ar plăcea să ne prelungim viața cât mai mult. Însă nu doar anii sunt importanți, ci și bunăstarea prin care îi trăim, atât cea a corpului, a minții și a spiritului.

Există un ritm în fiecare celulă, un ceas pentru fiecare mecanism din corpul nostru, pe care nu-l putem opri, dar îl putem încetini, transformând înaintarea în vârstă în ceva grațios și armonios.

Corpul nostru îmbătrânește fiindcă celulele noastre îmbătrânesc; stă în ordinea firească a vieții. Tot baiul în procesul ăsta este stresul oxidativ, fenomenul prin care se declanșează îmbătrânirea și care se întâmplă atunci când în corpul nostru se acumulează prea mulți radicali liberi.

Radicalii liberi sunt molecule instabile si foarte reactive de oxigen, care apar ca produși reziduali în urma descompunerii mâncării, aerului, apei și a medicamentelor pe care le consumăm. Ei sunt molecule care conțin electroni fără perechi pe stratul lor electronic extern, iar fiindcă tendința lor este de a forma perechi, își vor căuta alte molecule de unde vor putea fura electroni pentru a se stabiliza.  Astfel, iau electroni de la moleculele de proteine sau acizi grași, de exemplu, ceea ce va duce la distrugerea structurii acestora, cu consecințe negative în funcționarea și integritatea celulelor noastre sau în calitatea ADN-ului. Sub acțiunea radicalilor liberi, celulele vor deveni ineficiente în funcțiile lor, îmbătrânesc, sau chiar mor, sau, se poate întâmpla ca ele să-și modifice structura, dând naștere astfel unor celule anormale, posibile precursoare ale celulele canceroase.

Această supraîncărcare a corpului cu radicali liberi este punctul din care pornește dizarmonia celulară, a cărei consecințe sunt îmbătrânirea prematură, declinul cognitiv, ateroscleroza, bolile neurodegenerative, diabetul sau cancerul.

Formarea radicalilor liberi este un proces inevitabil. Însă proporția în care le dăm voie să se exprime poate fi influențată foarte mult de alegerile pe care le facem de-a lungul vieții.

Dacă fumăm sau consumăm în mod regulat alcool, dacă mâncăm multă mâncare supraprocesată, dulciuri sau prăjeli, dacă exagerăm cu expunerea la soare, mai ales fără cremă de protecție, ei bine, toate aceste alegeri înlesnesc o supraîncărcare a corpului cu radicali liberi. Mai contează și calitatea aerului pe care îl respirăm, a apei pe care o bem, sau dacă consumăm produse organice sau tratate chimic.

Organismul nostru este inteligent și sigur că nu ne-a lăsat complet descoperiți pentru această situație. El este dotat cu un echipament enzimatic capabil să lupte împotriva radicalilor liberi, însă stilul nostru modern de viață îl suprasolicită și nu face față. Dar natura s-a îngrijit și de neajunsul ăsta prin antioxidanții pe care i-a așezat în fructe și legume, în frunze verzi, semințe, nuci și mirodenii. Noi nu trebuie decât să avem grijă să nu ne lipsească nicicând din farfurie. Printre cele mai încărcate cu antioxidanți sunt fructele de pădure, prunele, varza kale, fasolea boabe, nucile, sfecla roșie, dovleacul, brocoli, anghinarea, cacao, usturoiul, pătrunjelul, coriandrul. Dar, până la urmă, orice plantă vine în mod sigur cu antioxidanți.

Închipiți-vă un măr pe care tocmai l-ați cules din pom: e ferm, coaja lui strălucește, miroase frumos și e zemos. Uitați-vă sub pom și luați un măr căzut în urmă cu câteva zile; toate calitățile pe care le-am descoperit în mărul proaspăt sunt aici mai șterse, mai lipsite de vigoare și sănătate, pe alocuri e poate chiar stricat. Cam așa arată diferența între o celulă sănătoasă și una supusă stresului oxidativ. Și chiar stă în puterea alegerilor noastre, cu ce viteză îi permitem timpului să ne fure viața.

sursă foto: unsplash.com