indecis


Se scutură norii
și pomii
Și amintirea ta în mine.
Pe asfaltul negru de ploaie
A stropit cu petale albe,
Ca un gând aievea despre tine.
Mai trece și primăvara asta,
Apoi vara,
Și toamna,
Și crispata iarnă.
Nu mai vreau să mă pierd în trecut.
Vreau să rămân aici,
Fixă în timpul ăsta,
Prinsă în clipa asta oricum trecătoare,
Pe pământul încă ud,
Și stropit de petale mărunte și albe,
Cu amintirea ta în mine
Încremenită încă sub pielea mea,
...în mintea mea,
Să o iau cu mine prin acest prezent îngust,
Chiar și preț de o secundă
-Și poate încă un pic-
Și să o transform cândva în eternitate.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

niște lucruri nu prea bune pe care le am de spus despre produsele lactate

cum ne influențează ce și cât mâncăm vârsta biologică

de ce nu funcționează dietele