scrisoare despre noi

 

Am vrut să-i scriu o scrisoare Moșului.

Doar că, penița încăpățânată 

lăsa doar urme albe pe foaia la fel de albă.

Mi-am adus aminte  

că nici măcar nu știu să scriu scrisori pe hârtie.

Nu-mi place să cer.

Dar sângele-mi gonea fericit de preaplin,

ochii-mi erau îmbibați în candoarea copilului meu

și pielea caldă de apropierea ta.

Am simțit cum totul e de-ajuns așa cum este

și orice altceva ar fi fost surplus în dragul ce-mi umplea corpul.

Nu mai am ce să cer.

Așa că, am tipărit sub piele o scrisoare, ca un tatuaj 

cu clipele noastre împreună.

Acelea în care am râs sau ne-am strâns tristețea în brațe

ca să ne fie cald împreună.

Și-acolo, ascunsă bine sub pielea mea albă și vie

voi putea citi din ea mereu.

Să pot  mulțumi că suntem.