povești

Am învățat să scriu povești de la tine.

Îmi plăcea cum vibra ecoul cuvintelor lor sub pielea mea

atunci când erau vorbite de tine.

E drept că mă și nelinișteam uneori, 

atunci când mintea ta părea că uită de mine

și se rătăcea printre ele.

Dar asta se întâmpla doar pentru fracțiuni de secundă

Și vedeam apoi, din nou, licărirea albastră din ochii tăi îndrăgostiți.

Și mi-era bine din nou. Și cald, și ecou sub piele.

Așa am prins eu drag de ele.

Dar atunci când n-ai mai fost acolo

iar eu aveam nevoie de magie 

și de licăriri albastre din ochi îndrăgostiți,

am început să mi le scriu singură.

Ca mai apoi, să ți le povestesc în gând ție.