inconstanță
Te-am pierdut în întuneric
Căci erai așa tăcut
Și-am uitat s-aprind lumina
să te văd,
să te sărut.
Dar sărutul meu te doare
căci nu spune va urma.
El te vrea doar pentru mine,
însă mâine voi pleca.
Și-ai să plângi
că, știi prea bine,
nimeni nu va mai putea
să sărute și să râdă,
cum o face gura mea.
Vreau s-aprind o lumânare
Dar te văd cum plângi. Și tac.
Nu, nu pot să plec acum
Când mi-ai devenit prea drag.
Comentarii
Trimiteți un comentariu