carbohidrații nu sunt Baubau-ul nutriției

Din contră. Hai să luăm ca exemplu laptele matern, primul aliment cu care sistemul nostru digestiv ia contact și sursa noastră optimă de nutrienți în primele luni de viață. În compoziția lui intră 7% carbohidrați, 3-4% grăsimi și cam 0,8% proteine. Restul e apă, vitamine și minerale. Cine mai crede acum că nu avem nevoie de carbohidrați, având în vedere că în prima noastră sursă de hrană, natura a pus mai întâi carbohidrații și doar apoi grăsimile și proteinele?

Adevărul e că, fără un consum adecvat de carbohidrați pe o perioadă îndelungată de timp, noi nu putem funcționa optim. Ei sunt combustibilul care ne pune în funcțiune mușchii, creierul și sistemul nervos central. De fapt, creierul își ia energia în exclusivitate din carbohidrați, iar atunci când îi restricționăm, ne simțim iritați, fără răbdare și nu ne putem concentra.

Schepsisul e însă, că nu orice fel de carbohidrat e bun, iar alegerea lor e ceea ce face diferența în felul în care ne simțim: plini de energie, tineri și frumoși sau fără vlagă, irascibili și continuu cu poftă de mâncare.

Există trei feluri de carbohidrați: cei simpli și rafinați, carbohidrații complecși și fibrele.

Carbohidrații simpli sunt cei pe care îi găsim în zahăr, dulciuri, făină albă și produsele de panificație derivate de aici ( prăjituri, biscuiți, sărățele, pâinea albă, covrigi, paste), dulcețuri și sucuri. Aceștia sunt soiul de carbohidrați pe care vrem să-i evităm, dacă vrem greutatea optimă, energie suficientă și piele tânără. Problema cu acești carbohidrați este că sunt absorbiți foarte repede în sistemul nostru circulator, ceea ce determină fluctuații nesănătoase ale nivelului de glucoză și insulină în sânge, care repetate succesiv, determină activarea unor enzime care distrug fibrele de colagen și elastină, având ca efect apariția ridurilor și pierderea elasticității pielii. Pe lângă asta, prea mult zahăr dezechilibrează bacteriile intestinale, cauzând suferință bacteriilor bune, ceea ce dă vigoare bacteriilor intestinale rele, iar asta poate duce la tulburări de tranzit intestinal, balonări și constipație, sau apariția acneei.

Dar stați liniștiți că avem și carbohidrați complecși și buni, care ne dau exact genul de energie și vigoare de care avem nevoie. Faptul că digestia lor se produce mai lent, absorbția lor are loc gradual, rămân mai mult timp în sânge și scad la fel de treptat. Asta înseamnă că nu avem atacuri de foame, nu ne simțim iritați și nervoși, iar fibrele pe care le conțin ne susțin și digestia. În plus, aduc un aport semnificativ de minerale, vitamine și alți micronutrienți benefici pentru sănătate și frumusețe. Le găsim în leguminoase (fasole, linte, năut, mazăre), legume bogate în amidon (orez negru, orez sălbatic, cartof dulce, dovleac, dovlecel, etc.) și cereale integrale (quinoa, hrișcă, mei, ovăz, etc.).

Mai există încă o categorie de carbohidrați complecși și care, spre deosebire de celelalte două feluri, nu pot fi digerate de corp. Din soiul ăsta de carbohidrați putem mânca fără restricții, ne dau senzația de sațietate, ne mențin energia, și ajută în eliminarea toxinelor din corp. Este vorba de fibrele alimentare despre care am scris mai multe aici și pe care le găsim în toate plantele. De fapt, doar în vegetale, fiindcă produsele de origine animală nu conțin deloc fibre.

Dar cum rămâne cu dieta ketogenică? Dieta ketogenică sau keto este folosită de multă lume pentru a scăpa de kilogramele în plus. Ea se bazează pe un consum ridicat în grăsimi, cantități moderate de proteine și un consum foarte scăzut de carbohidrați. Când oamenii își restricționează cantitatea de carbohidrați (de soiul celor buni și complecși), ficatul lor transformă grăsimea în acizi grași și corpi cetonici, pe care îi folosește ca sursă de energie în locul carbohidraților. Pe timp scurt, acest gen de dietă te poate ajuta să pierzi kilograme, dar pe durată mai lungă de timp, prezența corpilor cetonici determină producerea unui mediu acid în corp, sursa a inflamației cronice, iar cantitatea prea mare de grăsimi crește riscul dezvoltării bolilor cardiovasculare. Această stare de cetoză este un proces fiziologic, oarecum o soluție de urgență, prin care corpul își face rost de energie folosind grăsimea, atunci când este privat de carbohidrați, dar este o soluție temporară, care își are rostul doar pe termen scurt. Când această stare este prelungită, turează la maxim organismul, iar asta poate duce la oboseală cronică, constipație, deshidratate și un risc crescut de boli cardiovasculare.

Dar ce facem cu zahărul din fructe? Să nu vă fie frică de fructe, din contră. Fructele conțin pachetul complex de fibre, vitamine, minerale, antioxidanți, și micronutrienți benefici sănătății și frumuseții noastre, cantități mici de grăsimi și proteine și un mix de carbohidrați simpli și complecși. Dacă consumați fructul întreg, fibrele pe care acesta le conține face ca absorbția fructozei să se producă echilibrat, în niciun caz în felul în care se absorb carbohidrații simpli din zahăr. Dacă suferiți de diabet zaharat sau suferiți de o patologie numită candidoză, atunci va trebui să vă orientați spre fructele mai puțin dulci ca fructele de pădure, mere, citrice, caise, kiwi. În rest, consumați un fruct atunci când aveți poftă de dulce, de preferat pe stomacul gol pentru a putea fi digerat cât mai ușor. Vă va da astfel energie și un pachet complet proîntinerire.

Sursă foto: https://unsplash.com/photos/salad-on-bowl-SH6vc3VOOwE