dor de tata


Te-am visat înainte să apari pe lume- mi-a spus - și ai ieșit exact așa cum te-am plămădit în închipuirea mea. Veselă, gălăgioasă, fără de astâmpăr. 

Când spunea vorbele astea vedeam cum i se bucură privirea, cum strânge ușor din dinți, așa, ca de drag și își scutură ușor capul. Exact așa fac și eu acum, când vorbesc despre copiii mei. Acum simt la rându-mi tot preabinele care i se aduna în suflet când spunea vorbele asta. Iar eu mă alintam, așa cum fac copiii iubiți și îmi creșteau aripi. Iar astea nu mi le va putea lua nimeni, niciodată.

A venit primăvara, iar mie mi-e încă dor de tine, tata. La fel ca ieri și ca în fiecare zi.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

cu glicemia la dresaj

ce se întâmplă cu hormonii noştri

Hipocrate știa deja